Trezoreria SUA anunță un acord G7, excluzând firmele americane din pilonul doi
Statele Unite și alte țări G7 au ajuns la un acord care va scuti companiile americane din pilonul doi al OCDE de impozitul minim global. Acest acord, anunțat de secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, joi, 26 iunie, înseamnă, de asemenea, că Statele Unite vor renunța la controversata Secțiune 899 „taxă de răzbunare”. Secretarul Bessent a împărtășit știrea printr-o postare X, confirmând că „impozitele din pilonul 2 al OCDE nu se vor aplica companiilor americane” și a subliniat planurile de implementare colaborativă în cadrul general incluziv OCDE-G20 în următoarele săptămâni și luni. Scott Bessent a adăugat că Secțiunea 899, concepută inițial pentru a penaliza entitățile străine pentru taxele discriminatorii percepute împotriva companiilor americane, este acum inutilă și trebuie eliminată din proiectul de lege privind reconcilierea din Congres. Declarația comună oficială a fost publicată ulterior sâmbătă, 28 iunie. Aceasta afirmă că sistemul fiscal american și pilonul doi al OCDE vor exista „împreună”. Conform acordului, profiturile interne și externe ale grupurilor de companii din SUA controlate de o societate-mamă vor fi excluse din normele profiturilor insuficient impozitate (UTPR) și din normele de includere a veniturilor (IIR), deoarece acestea sunt deja supuse normelor privind impozitul minim existente în SUA. În prezent, toți membrii G7, cu excepția SUA – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Marea Britanie – au implementat deja pilonul doi. Recunoscând faptul că aceste aspecte au relevanță pentru un grup mai larg de jurisdicții, SUA intenționează să discute și să dezvolte acest acord în cadrul general incluziv OECD „în vederea ajungerii rapide la o soluție care este acceptabilă și implementabilă pentru toți”, prevede declarația.
Liderii UE discută despre provocările geoeconomice în curs
În cadrul ședinței de la Bruxelles, care a avut loc joi, 26 și vineri, 27 iunie, liderii UE au discutat despre provocările geoeconomice și evoluțiile în curs din Ucraina și Orientul Mijlociu. Liderii UE au tratat ultimele evoluții din Orientul Mijlociu. Liderii UE au discutat, de asemenea, despre competitivitatea Europei. Reiterându-și apelurile sale privind eliminarea obstacolelor rămase în calea pieței unice, Consiliul European a salutat noua strategie a Comisiei pentru piața unică și strategia sa de înființare și de creștere a companiilor din UE și a făcut apel la începerea fără întârziere a lucrărilor de implementare. Liderii UE au recunoscut rolul esențial al unei agende ambițioase de simplificare și de reglementare mai bună pentru asigurarea competitivității Europei. Aceștia au subliniat importanța unei abordări „simplitate prin proiectare” și au subliniat necesitatea continuării eforturilor la toate nivelurile pentru a asigura un cadru general de reglementare clar, simplu, inteligent și favorabil inovării și IMM-urilor.
Comisia Europeană adoptă un nou cadru general privind ajutoarele de stat care sprijină industria curată
Comisia Europeană a adoptat miercuri, 25 iunie, un nou cadru general privind ajutoarele de stat pentru o industrie curată (CISAF), care vizează simplificarea normelor pentru sprijinul public (de exemplu, granturi, dobânzi și scutiri de taxe, garanții, participații de stat). CISAF prevede o aprobare mai ușoară și mai rapidă pentru statele membre de a investi în proiecte de energie curată prin proceduri simplificate și implementare rapidă. De exemplu, statelor membre li se permite să ofere sprijin temporar pentru prețurile energiei electrice industriilor mari consumatoare de energie, pentru a le face mai competitive pe piețele globale. Sprijinul pentru diverse tehnologii ecologice, inclusiv electrificarea, hidrogenul și captarea, utilizarea și stocarea carbonului, se preconizează că va spori eficiența energetică și competitivitatea. În plus, CISAF include posibilități de sprijinire a proiectelor de fabricație în tehnologii curate recunoscute în Legea privind industria cu zero emisii nete, inclusiv pentru materiile prime esențiale. În special, cadrul general permite statelor membre să stimuleze cererea de produse tehnologice curate prin oferirea de stimulente fiscale, cum ar fi să permită companiilor să deducă mai rapid costurile investițiilor în tehnologii curate din veniturile lor impozabile. Acesta include, de asemenea, posibilități de primire a unui ajutor de stat pentru a evita delocalizarea industriei. În cele din urmă, CISAF oferă statelor membre posibilitatea de a reduce riscurile legate de investițiile private în energie curată, decarbonizare, producția de tehnologii curate, infrastructura energetică și economia circulară. CISAF se aplică de la 25 iunie 2025 și va rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2030. Acesta înlocuiește Cadrul temporar de criză și de tranziție (TCTF), care a fost în vigoare din 2022. O prezentare generală mai detaliată a posibilităților de primire a ajutorului de stat în temeiul noului CISAF este disponibilă aici.
Statele membre adoptă un mandat parțial privind pachetul de reforme vamale
Vineri, 27 iunie, statele membre au convenit, fără discuții, asupra unei poziții privind pachetul de reforme vamale. Acest acord urmează o „procedură silențioasă” inițiată în cadrul Consiliului ECOFIN din 20 iunie, care se pare că a confirmat sprijinul larg pentru cel mai recent text de compromis polonez. Mandatul de 364 de pagini introduce modificări exhaustive ale Codului vamal al UE. Principalele reforme includ înființarea unei Autorități vamale a UE, care va sprijini și va contribui la coordonarea activității de gestionare a riscurilor a autorităților vamale naționale, un nou Centru de date vamale, conceput pentru a înlocui treptat infrastructura IT existentă în toate statele membre. Noile norme creează, de asemenea, o nouă categorie a celor mai transparente întreprinderi – comercianții „trust and check”. În cadrul acestei noi scheme, întreprinderile care furnizează un maxim de informații cu privire la activitățile lor și care îndeplinesc alte criterii stricte vor beneficia de obligații vamale simplificate și, în unele cazuri, vor putea să își pună mărfurile în circulație în UE, fără nicio intervenție vamală activă. Se preconizează că peste 100 de acte legislative delegate și de implementare vor clarifica în continuare aceste prevederi principale. Cu toate acestea, nu toate aspectele sunt lipsite de divergențe. Belgia, Estonia și Germania se pare că și-au exprimat îngrijorarea cu privire la o taxă de manipulare a comerțului electronic introdusă recent care urmează să fie colectată de autoritățile vamale pentru transporturile mici de bunuri care intră în UE prin vânzarea la distanță. Se pare că această taxă, adăugată la text în februarie, are ca scop compensarea creșterii sarcinii privind conformitatea apărută în urma creșterii numărului de transporturi de bunuri cu valoare redusă. Germania și Belgia au depus declarații scrise în cadrul ședinței de la 27 iunie. Textul aprobat al președinției poloneze reprezintă doar un „mandat parțial”, cu multe prevederi care trebuie clarificate în timpul viitoarelor negocieri cu Parlamentul European, cum ar fi sistemul tarifar simplificat și proiectarea exactă a taxei de procesare. Procesul de selecție pentru noua locație a Autorității vamale urmează, de asemenea, să înceapă în curând, Spania și Franța exprimându-și deja interesul față de găzduirea acesteia.
Audierea IMCO referitoare la strategia privind piața unică
Miercuri, 25 iunie, Comisia IMCO găzduit în Parlamentul European o audiere publică legată de noua strategie privind piața unică a Comisiei Europene. Reunind reprezentanți ai Comisiei la nivel înalt, experți academici și reprezentanți ai mediului de afaceri, evenimentul a examinat măsurile-cheie ale noii strategii, oferind vorbitorilor posibilitatea de a-și exprima punctele de vedere preliminare. Discuțiile panelurilor s-au concentrat pe măsurile de finalizare a pieței unice – în special libera circulație a bunurilor și serviciilor – și de îmbunătățire a aplicării legislației pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile care se conformează normelor și pentru consumatorii mai bine protejați. Speakeri: Hubert Gambs (DG GROW de la Comisia Europeană), Sophia Zakari (SMEUNIted), Patrycja Gautier (BEUC), Stancikas Alvydas (DG GROW de la Comisia Europeană), Kirsten Wilbour Dam Christiansen (Autoritatea daneză pentru siguranță în materie de tehnologie), profesorul Mario Monti (Universitatea Bocconi). Toate prezentările vorbitorilor sunt disponibile aici.
Raportul anual privind impozitarea al DG TAXUD
Comisia Europeană a prezentat marți, 24 iunie, Raportul său anual privind impozitarea (ART), care oferă o prezentare generală cuprinzătoare a situației actuale a impozitării în UE, în cadrul unui eveniment de jumătate de zi la Bruxelles. Raportul a constatat că veniturile fiscale din UE-27 au scăzut la 39% din PIB, cel mai scăzut raport din 2011. Scăderea este determinată în mare parte de veniturile mai mici din taxele de mediu și impozitele pe proprietate. Combinația de impozite UE-27 a rămas în mare parte stabilă în ultimul deceniu, deși veniturile fiscale din salarii au scăzut la 51,2%, veniturile fiscale din consum au scăzut la 26,9%, iar impozitele pe capital au crescut la 21,9%, din cauza profiturilor mai mari ale companiilor. Statele membre au raportat aproape 500 de măsuri de reformă fiscală pentru 2024, cu scopul de a genera venituri și de a asigura corectitudinea, sustenabilitatea și investițiile. Lacunele în materie de conformitate rămân un motiv de îngrijorare, cu pierderile din veniturile din TVA estimate la 89 de miliarde € (pentru 2022) și pierderile din impozitul pe profit estimate la 40 de miliarde € (în 2018). Raportul, de asemenea, prevede că Directiva privind cooperarea administrativă (DAC) este un pilon esențial în lupta împotriva fraudei fiscale transfrontaliere, a evaziunii și a evitării obligațiilor fiscale. Datele schimbate în cadrul DAC1, 2 și 4 au generat o estimare de 5-10 miliarde € în beneficii fiscale anuale, conform rezultatelor viitoarei evaluări a DAC. Raportul abordează, de asemenea, impozitarea persoanelor cu averi nete mari (HNWI), recunoscând că a luat amploare în dezbaterea privind politica fiscală globală. Consolidarea cooperării fiscale internaționale ar putea contribui la tratarea provocării de a asigura niveluri adecvate de impozitare pentru acest grup specific, precizează raportul, reamintind că s-a estimat în contextul G20 că, dacă persoanele cu o avere mai mare de 1 miliard $ ar fi obligate să plătească un impozit anual minim egal cu 2% din averea lor, acest lucru ar genera între 200 și 250 de miliarde $ anual. Evenimentul poate fi vizionat din nou aici.
Eurodeputații, în dialog cu Comisia Europeană cu privire la impozitarea digitală
Luni, 24 iunie, eurodeputații din Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) a Parlamentului European au votat pentru adresarea unei întrebări orale Comisiei Europene cu privire la impozitarea platformelor digitale mari, care ar putea fi dezbătută în sesiunea plenară din iulie. În timp ce eurodeputații solicită o poziție clară din partea Comisiei cu privire la impozitarea digitală, în special având în vedere amenințările cu represalii din partea SUA, aceștia se pare că au abandonat planurile de a adopta o rezoluție din cauza lipsei sprijinului majorității. Întrebarea adresată solicită Comisiei să evalueze stadiul negocierilor OCDE, în special în ceea ce privește pilonul unu, și impactul acțiunilor recente ale SUA asupra viabilității unei soluții multilaterale. De asemenea, chestionează măsura în care Comisia ar lua în considerare o acțiune unilaterală a UE, în ce condiții și cum intenționează să protejeze cadrul general al OCDE cu doi piloni. În plus, eurodeputații solicită o analiză cost-beneficiu a unei taxe pe servicii digitale (DST) la nivelul UE și a efectelor sale potențiale asupra consumatorilor.
Atelier FISC privind barierele fiscale și lucrătorii transfrontalieri
Miercuri, 25 iunie, Subcomisia pentru chestiuni fiscale (FISC) a organizat un atelier privind barierele fiscale care afectează lucrătorii transfrontalieri. Eurodeputații și experții au subliniat faptul că creșterea numărului de locuri de muncă la distanță și transfrontaliere creează incertitudini juridice, în special în ceea ce privește datoriile privind impozitul și contribuțiile la asigurările sociale. Aceștia au subliniat că absența unui cadru general fiscal unificat la nivelul UE duce la costuri de conformare împovărătoare și la complexitate administrativă atât pentru lucrători, cât și pentru angajatori. Paneliștii, care au inclus pe prof. dr. Pasquale Pistone și prof. dr. Matthias Petutschnig de la Universitatea de economie și afaceri din Viena, WU, au subliniat necesitatea unor soluții coordonate, inclusiv măsuri potențiale de armonizare, procese simplificate și un schimb mai bun de informații pentru a sprijini mobilitatea forței de muncă, respectând în același timp suveranitatea națională.
Declinarea responsabilității:
Acest buletin de știri conține informații despre politicile și evoluțiile fiscale europene colectate din documente oficiale, audieri, conferințe și presă. Acesta nu reflectă poziția oficială a ETAF și nici nu ar trebui să fie considerată drept declarație scrisă în numele ETAF.
