Ședința din 28 iulie a Grupului Consultativ pentru Practici Mici și Mijlocii din cadrul IFAC: Principalele concluzii

La 28 iulie a avut loc a treia ședință din anul 2022 a Grupului Consultativ pentru Practici Mici și Mijlocii din cadrul Federației Internaționale a Contabililor (IFAC). CECCAR a fost reprezentat la întrunirea amintită de Oana Nicorescu, consultant tehnic în cadrul acestei structuri. Oana Nicorescu este expert contabil, membru CECCAR de peste 20 de ani și Managing Partner al unei societăți de expertiză contabilă.

Cu prilejul acestei întâlniri online, membrii Grupului Consultativ pentru Practici Mici și Mijlocii (SMPAG) din cadrul IFAC au dezbătut principalele provocări cu care se confruntă cabinetele de contabilitate în această perioadă. Indiferent de originea geografică a mesajului, toate cabinetele au transmis același set de probleme cu care se confruntă în acest moment. Dintre acestea le menționăm:

1. Opoziția față de schimbare – Profesia se află într-o etapă de redefinire. Ca urmare a contextului pandemic în care ne aflăm, profesioniștii contabili sunt forțați să lucreze în mare parte remote, departe de clienți și de biroul cu care erau obișnuiți. Acest lucru devine din ce în ce mai complicat, pentru că, lucrând de acasă, aceștia nu mai reușesc să delimiteze viața profesională de cea personală, iar povara sarcinilor de serviciu este din ce în ce mai grea. Multe persoane nu au reușit să se acomodeze cu acest mod de lucru, iar productivitatea este în scădere.

2. Achiziția de sisteme informatice scumpe – Adaptarea la noul mod de lucru presupune achiziția de echipamente informatice și aplicații costisitoare, iar practicile mici și mijlocii nu au întotdeauna resursele necesare pentru a ține pasul cu aceste investiții, fără de care nu poți fi competitiv în piața serviciilor de contabilitate.

3. Recrutarea și reținerea personalului talentat – Practicile mici și mijlocii se confruntă cu o lipsă acută a forței de muncă în contextul în care recrutarea a devenit un proces continuu ca urmare a faptului că talentele sunt greu de identificat și greu de reținut în cadrul companiei.

4. Schimbările legislative la nivel național și internațional – Întreaga piață se confruntă cu o efervescență de schimbări legislative, atât la nivel național, cât și internațional. Pentru practicile mici și mijlocii a devenit o provocare să reușească să țină pasul cu toate aceste schimbări și să asigure respectarea acestora pentru portofoliul de clienți. Dacă firmele mari au departamente dedicate care fac aceste analize legislative și evaluează impactul lor, pentru companiile mici și mijlocii avalanșa de schimbări legislative devine copleșitoare, mai ales în contextul lipsei de personal.

5. Presiunea pieței asupra prețurilor – Există o presiune din ce în ce mai mare din partea clienților pentru diminuarea costurilor, mai ales costuri generale precum serviciile contabile. În contextul în care cheltuielile salariale cresc, este foarte dificil pentru practicile mici și mijlocii să satisfacă reducerile de preț cerute de clientelă.

În cadrul întâlnirii au avut loc discuții legate de modalitățile prin care cabinetele mici și mijlocii pot depăși problemele identificate și le pot transforma chiar în oportunități de business. Printre cele mai importante se numără:

1. Dezvoltarea de noi colaborări – în principal, parteneriate cu firme din zona IT care să sprijine practicile în digitalizarea și automatizarea proceselor.

2. Prestarea de servicii de nișă – specializarea cabinetelor pe domenii de activitate sau tipuri de servicii pentru a deservi la un nivel înalt o anumită categorie de clienți.

3. Alocarea de sarcini către client – reducerea de onorarii poate fi însoțită de alocarea de sarcini cu nivel scăzut de dificultate către personalul clientului și efectuarea de către cabinetele contabile doar a serviciilor cu grad ridicat de dificultate ce implică personal specializat.

4. Creșterea volumului serviciilor de consultanță – cabinetele mici și mijlocii trebuie să crească procentul serviciilor de consultanță, servicii specializate care implică un grad ridicat de expertiză.

5. Ambasadori ai profesiei – companiile, organizațiile profesionale, universitățile, precum și alte părți interesate trebuie să stabilească o colaborare prin care să stimuleze interesul pentru profesia contabilă și să promoveze în rândul tinerilor oportunitățile pe care profesia contabilă le oferă.

Poziția CECCAR ca membru al IFAC aduce valoare adăugată profesiei contabile din România, acesta fiind parte a vocii globale a profesiei contabile și stabilind, împreună cu partenerii internaționali, strategiile și tendințele în cadrul profesiei.

 

Leave your comment